miercuri, 22 iunie 2011

Mituri despre alimentele organice. Articol preluat TOTB

Nu mi se intampla de obicei sa gasesc vreun articol pe care sa simt nevoia sa-l preiau integral, dar articolul de astazi de pe Think Outside the Box scris de Roxana Bucata mi se pare ca analizeaza foarte bine si documentat multe aspecte ale consumului de produse organice.

Alimentele organice, ecologice sau bio sunt obținute într-un sistem agro-alimentar în care nu se utilizează îngrășăminte chimice şi pesticide de sinteză, hormoni, antibiotice de sinteză și nu sunt acceptate organisme modificate genetic, fie că sunt plante, animale sau microorganisme, ca în cazul iaurtului. Nu sunt acceptate rasele de animale și speciile de plante hibride, ci doar cele ancestrale, primitive.

Putem recunoaște alimentele organice dacă sunt etichetate. Acestea trebuie să poarte două sigle: sigla Ministerului Agriculturii – AE și ștampila organismului care a certificat faptul că produsul respectiv este organic. În cazul produselor care nu sunt ambalate, comerciantul trebuie să prezinte documentele prin care se atestă că produsul este ceea ce pretinde a fi.

În jurul legumelor organice s-au clădit numeroase mituri, iată care este adevărul:

Legumele organice sunt mai bune, mai sănătoase, mai nutritive.

“E adevărat,” spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. “Sunt mai sănătoase, cel puțin sunt mai puțin contaminate chimic, cu radionucliți, cu pesticide.” În plus, fiind vorba de rase vechi, legumele organice au și o valoare nutritivă mai ridicată, spune acesta. În orice caz, diferența de nutrienți între legumele convenționale și cele organice este un subiect dezbătut. “Am citit studii destule care arătau că organicele au mai mulți nutrienți, de la vitamine la antioxidanți. Asta nu cred că este adevărat. Sigur, un soi de legumă, ca să reziste fără pesticide, este cu certitudine un soi mai puternic și mai activ metabolic, deci probabil și mai bogat în conținut util și pentru om, dar diferențele sunt nesemnificative și nu pentru asta aș recomanda să se mănânce organic”, spune Corina Zugravu. În orice caz, e limpede că cele organice sunt cu mult mai curate cât timp solul și tratamentele aplicate sunt diferite, deși studiile au găsit niveluri puțin diferite de reziduuri de chimicale în organice/neorganice, adaugă aceasta.

Legumele organice nu sunt bune doar pentru sănătatea noastră, ci mai ales pentru sănătatea planetei, spune dr. Corina Zugravu. “O cultură organică este cu mult mai puțin nocivă pentru ecosistem, pentru amărâtul ăsta de pământ pe care trăim. Deci, dacă nu privim totul strict egoist și ne interesează și ce lăsăm în urmă, organicul face o foarte, foarte mare diferență”, spune aceasta.

Legumele organice nu au gust.

Fals, spune prof. Mencinicopschi. Legumele organice sunt mai gustoase, ne asigură acesta. “Roșia inimă de bou, spre exemplu, care este un soi vechi, este mai gustoasă decât o roșie industrială. Mitul nu este adevărat”, spune directorul ICA. Studiile arată că legumele organice au mai mult gust, spune Corina Zugravu. “Am experimentat și organic, și neorganic și nu am văzut diferențe. Cred că sunt numai chestii de marketing”, spune aceasta.

Tradițional înseamnă organic.

Fals. Deși poate fi, nu orice aliment tradițional este organic. “Dacă un produs tradițional este obținut cu materii prime organice, atunci este organic. Cârnatul tradițional este ecologic dacă porcul a fost crescut ecologic, dacă și condimentele sunt ecologice, etc. Tradițional nu este echivalent cu organic, dar tradițional înseamnă că un produs trebuie să respecte o rețetă tradițională și tehnologie de fabricație tradițională. Dacă fac cârnați tradiționali din porc industrial nu mai vorbim de cârnat tradițional”, explică prof. Mencinicopschi.

Legumele de la țărani sunt ecologice

Fals. Legumele pe care le găsim la țărani în piață, pot fi organice, dar sunt mici șanse. “Țăranii s-au șmecherit și ei”, spune prof. Mencinicopschi. Unii folosesc soiuri vechi cu îngrășământ natural pentru ei, iar pentru piață fac legume frumoase cu hormoni, cu îngrășământ sintetic. “E o realitate, dacă nu e un sistem de control nu poți avea încredere. Eu însumi am avut o experiență din asta. Soția mea a luat niște ouă din piață de la o bătrână care spunea că sunt ouă de curte și când m-am uitat mai bine aveau ștampila ștearsă de pe ele”, spune profesorul. Deși oamenii au tendința să meargă la piață pentru legume mai sănătoase, țăranii nu au alimente ecologice, poate doar tradiționale, dar și pentru a comercializa produse tradiționale există condiții greu de îndeplinit de către țăranii cu mijloace financiare reduse.

Legumele organice sunt mai scumpe

Adevărat. Prețul lor mai mare este justificat, până la un punct, spune prof. Mencinicopschi. Situația din România este, însă, exagerată. “Afară prețurile sunt sensibil egale. Nu e ca la noi unde un pui costă 20 de lei și unul organic 100. De 5 ori e prea mult. Cu 5, 10, 15% mai scump este acceptabil, dar nu sunt normale prețurile duble, triple, cvatriple. Ai noștri au sărit calul riscând să compromită sistemul”, explică acesta. Tehnicile aplicate, acreditarea, precum și productivitatea scăzută sunt motivele care justifică prețul mai ridicat al alimentelor organice, spune, la rândul său, dr. Corina Zugravu. “Însă am văzut magazine organice prin vest, de exemplu în Olanda, unde diferențele de preț între organic și neorganic nu erau halucinante ca la noi, ci de câțiva eurocenți, așa încât dacă voiai organic, puteai cumpăra”, spune aceasta.

Legumele strâmbe și urâte sunt mai sănătoase

Convinși de faptul că legumele arătoase au fost tratate cu substanțe periculoase pentru a arăta ca în reclame, oamenii tind să aleagă legumele mai strâmbe și mai urâte de la fundul lăzii, convinși că acelea sunt mai sănătoase. E un sâmbure de adevăr în această teorie, spune prof. Mencinicopschi. “Statistic poate fi adevărat. Legumele, fructele crescute intr-un sistem intensiv sunt foarte arătoase, au aspect comercial, sunt calibrate, sunt selectate după anumite dimensiuni, sunt omogene. Dacă le crești într-o gospodărie mică, țărănească, fără îngrășământ chimic, un măr e mai mare, unul mai mic, un castravete e mai încârligat, altul mai drept, mai sunt și atacate dacă nu sunt stropite”, explică prof. Mencinicopschi, care adaugă că și cele organice sunt frumoase fiind crescute într-un sistem mare, comercial, unde se face, de asemenea, separarea pe dimensiuni.

Legumele organice ne pot îmbolnăvi.

Fals. Vehicularea informației că un castravete organic ar fi fost punctul de plecare al epidemiei provocate de bacteria E.coli din Germania a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța alimentelor ecologice. “A fost un atac murdar, n-are legătură sistemul în care sunt obținute legumele organice care este mult mai bine controlat decât cel al agriculturii intensive. Nu are nicio legătură E.coli cu castravetele, a fost o diversiune care a eșuat. Un adevăr pe jumătate e mai rău decât o minciună”, spune prof. Mencinicopschi, care adaugă că îngrășământul organic este balegă de vacă ce se compostează, nu se dă crudă, iar prin compostare orice agent patogen este distrus.

Agricultura ecologică are o pondere de aproape 2% din totalul producției agricole, spunea la sfârșitul anului trecut, Daniela Rebega, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii. Piața internă a produselor eco înregistrează o creștere constantă de 20% pe an, cele mai utilizate metode de vânzare fiind magazinele specializate, vânzările la poarta fermei, supermarketurile și piețele sezoniere. În ce privește exporturile, acestea au atins o cifră de 20 de milioane de euro în 2010, cele mai cerute produse fiind cerealele, oleaginoasele și fructele de pădure. Majoritatea produselor eco românești ajung pe piețele din Germania, Austria, Olanda și Italia.

Un comentariu:

  1. nu putem fi siguri ..in nici-un caz..decat daca ..ni le producem noi..in balcon ! :)

    RăspundețiȘtergere