marți, 1 martie 2011

Despre cum e sa fii "Working Home Mother"

Ieri au fost 2 lucruri care mi-au dat ideea de a scrie asa ceva. Primul a fost o discutie cu Diana despre cum e sa nu mai ai timp de nimic, si mai ales de copil, desi ai ales sa lucrezi de acasa tocmai ca sa poti sta cu el. Al doilea a fost un moment in care m-am surprins strigand disperata la Matei care se balacea intr-un munte de hartiute in timp ce eu incercam sa fac coletele pentru curier (hartiute minuscule care la balaceala anterioara s-au dovedit imposibil de scos din mocheta de la firma altfel decat manual una cate una, o ora pentru un metru patrat de hartiute). Sa ne intelegem, eu nu strig, nu ridic tonul, nu urlu sau cum ii mai zice. Se poate ca uneori interlocutorul sa ma enerveze atat de tare incat sa-l pocnesc, dar nu mi s-a mai intamplat de mult nici asta (poate si pentru ca mi-am imbunatatit considerabil gusturile la barbati). Eu zbierand ca o apucata e un semn ca stresul si oboseala au depasit limita de rezistenta a autocontrolului meu.

Problema este, si aici ajung la subiectul postarii, ca nu munca foarte multa e sursa acestui stres exagerat (imi place atat de mult ce fac incat as putea sa nici nu mai dorm). De asemenea, nici crescutul lui Matei nu e sursa (la cat e de delicios, as putea sa-mi petrec toata ziua facand boing boing in pat si pupand burtici). Sursa este incercarea de a le face pe amandoua o data.

M-am apucat de Olivo cand avea Matei cateva luni. Primul an a fost usor, nici volumul de activitate nu era urias, nici Matei nu cerea asa multa atentie (de fapt nici nu prea mergea, d-apai sa isi traga galerii in cap). Anul 2 a venit cu niste probleme financiare uriase (ale familiei, si implicit ale firmei) si cu un Matei din ce in ce mai "demanding" (nu gasesc echivalentul cuvantului in romana, cerator de atentie suna stupid), dar m-am descurcat. Anul 3, in care ne aflam, inseamna multa munca si un Matei care vrea atentie incontinuu si nu mai sta locului nicio secunda. Gradinita e programata pentru toamna, cand Matei o sa aiba 3 ani si un pic si consider eu ca poate sa-si petreaca macar 4-5 ore acolo. Pana atunci nu stiu ce o sa fac, tot caut o solutie, alta decat mama care nu poate sta cu el decat 2-3 zile pe saptamana ca mai are si alte treburi. Nu am cum sa-l las undeva (in alta parte decat la bunici, care nu-s disponibili), pentru ca orice disparitie a mea din campul lui vizual se soldeaza cu un concert de tipete la limita superioara a oricarui aparat de masurat decibeli.

Partea proasta e ca evident ca ma tot zbat intre sentimentul de vinovatie fata de el ca nu ii dedic suficient timp (prin suficient a se intelege tot, ca oricum stau cu el foarte mult) si sentimentul de frustrare ca nu pot sa ma ocup suficient de firma ca sa ajung cu ea unde mi-as dori (nu va imaginati ca visez imperii bio, dupa cum rade de mine draga de Ana, ci deocamdata sa nu mai trebuiasca sa strang banii de marfa de la un import la altul si sa-mi platesc chiria firmei la timp).

Concluziile mele, dupa 2 ani jumatate de WHAM (prescurtarea la working home mother), sunt asadar cam asa:

- este o idee buna sa incepi o mini afacere ca sa poti sta acasa cu copilul mic, mai ales in cazul celor ca mine care au prin definitie joburi de stat peste program. Eu nu as putea sa ma mai inchipui legata de un birou 10 ore pe zi si ajungand acasa la timp sa-mi culc copilul.

DAR:

- nu renunta la jobul de dinainte de nastere decat daca partenerul poate sustine familia pe o perioada indelungata de timp (prin aceasta a se intelege ca are niste afaceri foarte sanatoase, daca partenerul este salariat nu e o idee buna sa ramana singurul venit din casa, orice ar lucra si oricat ar avea salariul - noi am trecut prin experienta pierdutului de joburi in domenii in care n-am fi visat ca s-ar putea intampla asa ceva, deci mare atentie, mai ales in cazul in care exista credite)

- daca stai acasa in concediu de maternitate si nu vrei sa te intorci la job, nu te culca 2 ani pe o ureche si spre sfarsit sa te gandesti "eu acum ce fac?". Planifica si apuca-te de ceva din timp (eu nu am avut onoarea de a avea indemnizatie de la stat pentru ca eram intre joburi cand am ramas gravida, dar am vazut situatia asta in multe cazuri)

- gandeste-te ce vrei sa obtii de la activitatea respectiva, in afara de a-ti permite sa stai acasa cu copilul. Daca vrei sa iti aduca un venit oarescare, daca vrei sa echivaleze cu venitul dinainte de sarcina, daca vrei sa ai o afacere. Despre asta e mult de vorbit si o sa scriu foarte curand pe tema inceperii unei mici afaceri. Ce vreau sa spun acum este ca venitul (sa-i zicem output) este proportional cu inputul (respectiv bani, munca si know-how, pe scurt experienta si cunostintele tale). Daca vrei sa faci o chestie handmade, ca-ti place, sa zicem sapunuri (dau exemplul pentru ca am observat ca multe mame fac asa ceva - un lucru foarte bun, de altfel), sa stai acasa cu copilul si sa le vinzi pe net, calculele sunt simple: te costa 2 lei sa faci un sapun pe care il vinzi cu 10 lei, vinzi 100 de sapunuri pe luna, castigi 800 de lei (nu vorbim de afaceri legale cu autorizatii si analize de laborator si taxe si impozite si spatiu autorizat de productie, caz in care castigi mai putin dar probabil vinzi mai mult si la un moment dat iesi din sfera WHAM si intri la afaceri). Ca sa castigi 2400 lei pe luna, un venit mediu, trebuie sa vinzi 300 de sapunuri. Ceea ce, parerea mea nu de producator de sapunuri (dar astept parerile oricaruia intre ei, chiar ma intereseaza cat de departe sau de aproape imi sunt estimarile de adevar) ci de om cu experienta in domeniul cosmetice naturale/vanzare la distanta, este destul de greu de obtinut fara sa dedici suficient timp acestei activitati. Timp luat din timpul dedicat copilului si care pana la urma te duce tot la dilema mea.

- in concluzie gandeste-te daca vrei o activitate de fun si sa va sustina partenerul/parintii (desi modul meu european de gandire spune ca e ridicol sa mai astepti bani de la parinti o data ce ai invatat o meserie si nu mai ai 15 ani) sau vrei un venit bun. Caz in care gandeste-te cat timp vrei sa-i dedici acestei activitati. Daca nu vrei sa-i dedici mult timp ca sa poti sta cu copilul, dar vrei sa ai un venit rezonabil, trebuie sa faci ceva cu valoare mare (nu sapunuri, cercei sau alte lucruri de 10-15 lei).

- in afara de lucrurile de mai sus, e foarte important sa te gandesti unde vrei sa ajungi cu activitatea respectiva. O afacere nu mentine un nivel minim-mediu, cu exceptia cazului in care e vorba de handmade, o afacere pe termen lung creste sau dispare. Daca vrei o activitate care sa-ti permita pe termen lung sa stai 80% din timp cu copilul trebuie sa alegi foarte bine domeniul de la inceput. Sigur ca o activitate care sa "coste" atat de putin timp nu va furniza niciodata echivalentul unui venit rezonabil, dar nu poti sa le ai pe amandoua (decat in cazurile exceptionale cand ai un talent deosebit si ce creezi valoreaza foarte mult).

Asadar, concluzia mea rezumata dupa 2 ani si jumatate de "being a WHAM": trebuie sa te gandesti bine daca vrei sa stai cu copilul si sa faci ceva mic pe langa sau daca vrei sa dezvolti o afacere care sa-ti permita un program mai flexibil in care te poti bucura de copil mai mult decat din cadrul unui job obisnuit. Pentru ca nu poti sa le faci pe amandoua. Asadar, gandeste-te bine de ce anume te apuci si daca te apuci. Si, mai ales, asteapta-te sa fie de fapt mult mai greu decat un job + copil crescut de bona sau bunici.

Mie mi-e foarte clar ca atunci cand ne vom apuca de un fratior pentru Matei situatia va fi mult mai greu de gestionat decat atunci cand a aparut el si ca va trebui sa fac eforturi suplimentare ca sa-i pot acorda acelasi timp de care s-a bucurat Matei. Oricum e exclus pana nu vom avea cel putin 2 oameni la Olivo care sa faca tot ce fac eu, mai putin partea de "gandire" pe care o pot face de oriunde (mai ales de sub dus, acolo imi vin cele mai bune idei - voua nu vi se intampla?).

Sper ca ce am povestt eu aici sa fie de folos, l-am scris pentru mamele care cauta solutii ca sa isi poata petrece cat mai mult timp cu copiii lor, ca sa porneasca avand experientele altora in spate si sa isi organizeze mai bine activitatile. De fapt cat mai multe povesti de acest gen ar fi binevenite, asadar lansez o invitatie celor care se simt Working Home Mothers sa ne povesteasca experienta lor. Eu pun linkul in articol daca mi-l trimiteti.

Primavara faina sa aveti!

10 comentarii:

  1. Foarte utile concluziile tale, multzam!

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca te uiti pe Breslo, wham-urile respective au vandut si 500 sapunuri si alte "cosmetice". Scuze pentru ghilimele, dar chiar asa trebuie scrise. :)) Dar cine are 8 lei la un sapun este boier!!!! Sau incorect. Ca noi, astia, oamenii de buna-credinta, platim analize, avize, certificari, avocati, ambalaje... :)) Si nu ramanem cu 8 lei.

    Bottom line, you're absolutely right!

    Ori-ori! Ori stai acasa ca mama full time, iar sotul aduce bani suficienti astfel incat tu sa stai doar cu copilul, de dimineata pana noaptea si tot asa, sa mai citesti o carte cat doarme si sa mai vezi un film.

    Ori te apuci de un business mic, fara dorinta de a il creste vreodata.

    Ori te apuci de un job, care intamplator sa fie al tau, cu un program flexibil, dar tot program se cheama.

    Ori te intorci la patron si muncesti in folosul lui si al firmei lui.

    Sa te apuci serios de business, inseamna ca, scenariu optimist, cel putin 1 an aduci bani de acasa, apoi inca 2 reinvestesti tot ce castigi si apoi poti sa pleci si tu in vacanta in Hawaii.

    Sa te apuci sa faci sapunuri in propria bucatarie, de fun, sa vinzi la negru si sa te lauzi ca ai business, dar sa te plangi ca esti mama cu 1-2-3 copii acasa si trebuie sa incepi si tu de undeva... mi se pare srigator la cer. Si ar trebui luata in considerare varianta sa te intorci la job-ul la patron.

    Sa te apuci sa faci un business fara intentia de a il creste... poate merge o perioada, dar cu siguranta va muri in timp, pentru ca nu tu vrei sa extinzi, o cere piata. Daca nu te aliniezi, dispari la fel de repede cum ai aparut.

    Eu trag cat pot de tare intre 9 si 12, timpul de gradinita, si intre 1.30 si 4.30, orele de somn. Apoi dupa 10 seara pana la 1-2-3. Deci muncesc 9-10-11 ore pe zi. Nimic diferit de job-urile din publicitate. Dar nu am fost wham decat 5 luni. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mie imi vin ideile cand ma spal pe dinti....serios, fara nicio o gluma.

    RăspundețiȘtergere
  4. aualeu. dar da, propria afacere ocupa mult timp.. zici tu "desi modul meu european de gandire spune ca e ridicol sa mai astepti bani de la parinti o data ce ai invatat o meserie si nu mai ai 15 ani" eu cred ca ai mod de gandire american mai degraba, aici cam toti suntem sustinuti mai mult sau mai putini si de parinti -de parintii care pot si cu ce pot... mai ales la noi in tara. succes, super mamo:P

    RăspundețiȘtergere
  5. Aici in tarile balcanice, in Europa mentalitatea e similara cu cea americana. E foarte greu sa cresti un copil si pana la 20 de ani, daca te paraziteaza pana la 40 nici nu e de mirare ca parintii dezvolta mentalitatea aia dependenta de "eu am facut atatea sacrificii pentru tine, acum trebui se stai dupa fundul meu".

    RăspundețiȘtergere
  6. olivia, ar fi frumos sa poti produce un sapun natural cu 2 ron si sa-l vinzi cu 10 ron. nu pot sa-mi imaginez ce ingrediente sa pui sau sa nu pui in el ca sa-l scoti la pretul asta. nu vreau sa dezamagesc, dar nu e chiar asa simplu. cum spunea si silvia, trebuie sa tii cont de faptul ca in plus, investesti si in testari, forme, retete, spatiu de producere si uscare, samd. si eu am facut un calcul la inceput care pe hartie mi se parea foarte optimist, dar pe parcurs cifrele s-au mai schimbat. si cu toate astea e o activitate foarte placuta si incurajez pe oricine care doreste sa incerce. dar daca pornesti de la gandul ca trebuie sa faci profit mare, s-ar putea sa nu-ti iasa. de fapt, cred ca pentru orice lucru, in care te implici si vrei ca intai de toate sa iasa bine, nu trebuie sa pleci de la ideea de bani si castig, ca atunci ai pierdut tot sensul unui mestesug. restul vine de la sine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu toata lumea face sapunuri ca tine, cu o mie de ingrediente bune si evident scumpe. Sapunurile de pe piata sunt mult mai basic si raman la parerea mea ca daca vinzi un sapun cu 10 lei probabil nu te costa mai mult de 2 lei sa-l faci, asta daca pui ingrediente putine si ieftine (una e uleiul de palmier si una e untul de shea) si daca nu platesti impozite, autorizatii, analize etc.
    Dar asta e alta poveste :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Lois, de acord cu tine! Daca nu o faci din pasiune, nu merge. Valabil pentru orice lucru din lumea asta. Pleci cu pasiune, iti doresti un business, devine business, pierzi pasiunea, pierzi business-ul. :)

    Dar ai atins un punct sensibil. Nu crezi ca wham-urile aparute peste noapte in domeniul sapunurilor solide nu vor decat sa castige necinstit? Si ca vor doar profit mare, fara sa dea nimic in schimb? 10 lei in cazul lor mi se pare exagerat de mult. Pretul corect ar fi 5 lei, atata timp cat iti bagi DIRECT in buzunar 3 lei. Olivia cred ca a fost super optimista cand a zis 2 lei per bucata, dar sa mergem pe aceasta cifra. Si se mai si lauda ca au preturile la jumatate fata de noi!!!! :))

    RăspundețiȘtergere
  9. necinsitit sau cinstit, abordarea mi se pare eronata din start. nu putem sa o numim o mare "afacere", cum si-o doresc unii, intram intr-o sfera comericiala unde produsul nu-si are locul. cel care incearca si doreste cu adevarat sa faca un produs bun, va putea sa-l vanda si cu 10 sau chiar 30 de ron. desi suna banal, a face sapun e un proces, in care mereu inveti, de la fabricarea lui pana la feedback-ul clientilor, si tu silvia sunt sigura ca simti la fel . olivia probabil doreste sa incurajeze doamnele care stau acasa, si sa le ajute cu sfaturi. foarte frumos. in europa de vest sunt orase sau sate intregi unde toata lumea face sapun si vinde, au o adevarata traditie. insa, pararea mea este ca atunci cand pleci la drum dintr-o dorinta de a da lovitura, ca ar fi o idee de business pentru romania, o sa ai surpriza sa afli ca nu e asa, ca nu poti baga 2 lei si scoate 10, daca vrei sa exista o responsabiliate a calitatii si a valorii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum am citit si eu pe-aici, din intamplare, si nu ma pot opri sa ma tot....minunez (ca sa ma exprim elegant) : cuuuum se poate ca ingredientele dintr-un sapun de aprox. 100g sa coste doar 2 lei????????!!!!
      Va dati seama ca astfel de sapunuri discrediteaza ideea de produs natural, sanatos si dupa ce o persoana cumpara asa ceva cu siguranta va spune: mai lasati-ma cu produsele astea ,,naturale" ca am cumparat si m-am lamurit! ?

      Ștergere