marți, 9 noiembrie 2010

Ingredientele "exotice" din farfurie. Cum se obtin ele si ce efecte dau

Ne-am obisnuit sa le vedem pe etichetele produselor din dieta noastra zilnica. Putini sunt cei care se intreaba, insa, care este originea unora dintre ingredientele cu nume exotice’ din inghetata, iaurtul, carnatii sau bomboanele pe care le pun in cos la supermarket, chiar daca sunt mentionate a substante/arome naturale. Guma de xantan, caragenanul sau carminul sunt cateva dintre ele.

Carminul sau insecte in alimentatie

Carminul sau rosu de cosenila cum mai este cunoscut, nu este altceva decat o mixtura obtinuta prin zdrobirea unei insecte originara din Mexic – cosenila (coccus cacti). Colorantul, folosit de secole in tesatorii, este in prezent utilizat pe scara larga in industria alimentara. Il putem intalni in carne, jeleuri, prajituri, sucuri de fructe, inghetata sau iaurturi cu fructe. Din pacate, nu intotdeauna producatorii folosesc colorantul natural, obtinut din cosenila, ci apeleaza la carminul obtinut pe cale sintetica pentru ‘inrosirea’ alimentelor. Iar pe ambalaje rareori este precizat acest lucru.

Guma de xantan – agent de ingrosare obtinut prin fermentare

Guma de xantan este o polizaharida naturala obtinuta prin fermentarea glucozei cu ajutorul bacteriei Xanthomonas campestris. O putem ‘gusta’ in produsele lactate, in sosuri, budinci si deserturi – unde este folosita ca agent de ingrosare.

Cum da consistenta guma de xantan budincii noastre preferate de vanilie? Intregul proces poate fi usor de vizualizat, cu un simplu exercitiu de imaginatie: similara fiind cu bacteriile care dau acea consistenta mucilaginoasa fructelor si legumelor fermentate, Xanthomonas campestris prezenta la obtinerea gumei de xantan ajuta la ingrosarea alimentelor prezente in dieta noastra curenta.

Gelatina – ‘zeama’ de oase din dulciurile preferate ale copiilor

Gelatina, cum probabil multi stiu deja, este obtinuta din colagenul continut in pielea si oasele animalelor, extras in urma unui proces de fierbere.

Folosita ca agent de coagulare, o putem gasi de la jeleurile multicolore adorate de cei mici, pana la produsele farmaceutice (capsulele de gelatina) si cele cosmetice. Prin urmare, n-ar trebui sa va surprinda daca prietenii dumneavoastra, vegetarieni convinsi, v-ar putea refuza politicos jeleurile in culori pastelate pe care i le oferiti, pe motiv ca sunt din ‘animale’.

Caragenanul – algele din alimentatie

L-ati vazut deseori mentionat pe etichetele de la inghetate, deserturi, bauturi racoritoare, creme tartinabile, iaurturi, conserve de fructe si legume, carne congelata sau carnati. Ceea ce probabil nu stiti este ca el se obtine prin extractie apoasa din alge marine, fiind folosit ca agent de ingrosare inclusiv in produsele farmaceutice, cosmetice si chiar in hrana animalelor de casa.

Si mai putin cunoscut este efectul sau de protectie impotriva contactarii unor boli cu transmitere sexuala, atunci cand este folosit ca ingredient in gelurile lubrifiante, spun unele studii.

Desi este un aditiv natural, ii sunt totusi atribuite si unele efecte nocive. In cantitati mari pare ca produce tulburari digestive, alergii si slabeste absorbtia mineralelor si sistemul imunitar, fiind nerecomandat in special copiilor.

Acidul fosforic – acidifiant pentru bauturi si agent de curatare pentru motoare

Acidul fosforic este folosit ca acidifiant in unele bauturi. Consumat in exces, poate duce la pierderi de calciu si oase fragile, potrivit unor studii recente.

Data viitoare cand iti va fi sete, nu pierde insa din vedere urmatorul aspect: acidul fosforic este foarte coroziv, putand fi folosit cu succes pentru indepartarea ruginei, slabirea unui surub sau curatarea motorului unui camion. Riscurile consumului de bauturi care contin acid fosforic asupra sanatatii au fost si sunt, inca, indelung comentate. Un exemplu foarte cunoscut: cazul Coca Cola.

Sursa: Discovery.com via Think outside the box.

Sursa foto: Flickr/Stephanie Kilgast

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu