miercuri, 26 august 2009

Ce-i cu cartile astea pentru copii?


Am o problema. Sau nu eu am o problema, nu stiu.
Matei primeste tot felul de carti pentru copii. Evident, nu stie sa le citeasca, si aparent nu vrea sa i le citesc nici eu (am incercat de cateva ori si s-a plictisit ingrozitor, se pare ca ii plac chestiile interactive, sub forma de dialog, nu cele unde el tre' sa stea si sa asculte).

Preventiv insa, m-am apucat sa le citesc eu. Avem o carte foarte mare care are vreo 30 de povesti clasice (de la Alba ca Zapada la Jack si vrejul de fasole). Cu ocazia asta mi-am dat seama ca povestile romanesti gen Harap-Alb si Capra cu 3 iezi sunt mult mai educative decat cele importate. De ce? pai s-o luam pe rand: povestea lui Jack e de fapt a unui copil care fura, cheltuie tot ce fura, dupa care se duce si mai fura o data. Ok, ala de la care fura e mare si rau, dar asta nu justifica ce face Jack. La sfarsit, Jack il omoara pe ala de la care tot fura prin taierea vrejului. Nu ni se spune ce face in continuare, dar probabil moare de foame dupa ce cheltuie si ultima transa din jaf. Personal mie Jack mi se pare personajul negativ.

Fluierasul din Hamelin. Unu' care se razbuna pentru ca locuitorii unui oras n-au respectat un contract luandu-le copiii. Tin minte, cand eram mica, ca ma inspaimanta povestea asta, iar acum, ca mama, imi ridica parul in cap. Nu stiu, povestile nu ar trebui sa aiba un happy end? Inteleg cum e cu morala ca tre' sa-ti tii intotdeauna cuvantul dat, dar mai e o morala cum ca rasplata trebuie sa fie pe masura faptei, si asta nu apare aici. Parerea mea e ca povestea asta ar trebui interzisa.

Mica Sirena. Care moare, dupa ce renunta la coada de peste si la limba ca sa fie cu printul. Life's not fair, sa le spunem copiilor asta de mici.

Fetita cu chibrituri. Povestea asta mi-a dat cosmaruri cand eram mica. Cine naiba vrea sa citeasca copilului despre o fetita care moare de foame dupa care moare de frig, la propriu? Inteleg sa vrei sa educi copilul in spiritul ajutarii celorlalti si aprecierii a ce are, dar asta e deja sadism.

Printesa Bob de mazare. Toate fetitele vor sa fie printese, am inteles. Ca sa fie printese trebuie sa fie extraordinar de sensibile, respectiv sa simta un bob de mazare prin 100 de saltele. Metafora e sa nu judecam oamenii dupa aparente. Metafora asta mi se pare mult prea bine camuflata, mai degraba povestea spune ca trebuie sa facem mofturi. Supa are prea multa verdeata, rochita asta nu e suficient de roz, eu sunt printesa, mami. Life's not fair, draga mea, pregateste-te pentru asta. Citeste Mica Sirena.

Si cireasa de pe tort, Barba Albastra. Care dupa ce si-a omorat 6 neveste, o fugareste pe cea de-a saptea cu satarul sa-i taie, explicit, gatul. Povestea e ilustrata cu desene (frumos colorate) care seamana cu un film interzis minorilor sub 12 ani: cadavre, sange, cutite, macete, sabii, sotul cu lama la gatul sotiei, fratii sotiei omorand sotul. Daca vedeti vreo metafora aici sa-mi spuneti si mie.

Mai am un set de "Primele mele carti", care lui Matei ii plac foarte tare. Sunt foarte ok, pana m-am uitat in cartulia numita "Alimente". Unde la pranz e un sandwich si un mar. La cina, in schimb, pui, paine, mazare, morcovi, inghetata, prajitura. Sper in mod sincer ca nu toate o data, oricum nimic din astea nu e potrivit pentru cina.

Concluzia? o sa-mi scot de la naftalina toate cartile pe care le-am pastrat din copilarie, Habar N-am si cartea cu familia Chit Chit sunt cu siguranta mult mai bune pentru un copil care se vrea normal. Sau poate nu mai pricep eu normalitatea. Adevarul e ca as rescrie povestea cu Jack, care dupa ce fura prima transa investeste banii intr-o plantatie de fasole, returneaza banii capcaunului impreuna cu un bilet la spa, sa se mai calmeze, si castiga din taxa de urcare si coborare pe care o pune pe vrejuri. E, ce ziceti?

13 comentarii:

  1. Mare dreptate ai Olivia! Uite sa stii ca nici mie nu mi-a placut niciodata Jack. Cat despre fetita cu chibrituri si Barba albastra... brrrr! Nu puteam sa le citesc singura! Ai dreptate, Habarnam este o poveste superba pe care i-o poti citi copilasului fara griji.

    Pacat ca pe langa grija desenelor astora monstruoase ce se difuzeaza la TV, mai trebuie sa purtam si grija unor povestiri decente.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si daca tot ne numim popor crestin care s-ar zice ca citeste Biblia si cunoaste invatarurile ei, care condamna magia si spiritismul, sa amintim si de Harry Potter, o carte cu o influenta covarsitoare in viata copiilor nostri. Se crede a fi o carte inofensiva insa este o carte pur demonica. Si nu o spun doar eu. O afrima si biserica si nenumarati alti oameni crestini.

    RăspundețiȘtergere
  3. Vai ce amintiri mi-ai trezit cu "Fetita cu chibrituri"! :( Stiu ce soc am avut! Nu-mi reveneam! A fost o adevarata tragedie pentru mine! ;(

    RăspundețiȘtergere
  4. Ina, nu te supara pe mine, dar eu tind sa nu bag in seama ce afirma biserica, cel putin aia ortodoxa romana, care e un SRL unde s-au adunat toti mafiotii ratati :) Biblia e o carte de capatai, dar cred ca se refera la magia reala, nu la cea din povesti. Putin probabil sa se apuce un copil de magie dupa ce citeste Harry Potter, dar de furat dupa ce citeste Jack s-ar putea.
    Povestile cu zane cred ca sunt din aceeasi categorie "magica", probabil din nevoia oamenilor de a se rupe un pic de realitate.
    Ce nu inteleg eu la Harry Potter e isteria provocata, am vazut cateva filme din serie si in afara de faptul ca sunt relaxante nu mi s-au parut atat de atractive. Cel mai ciudat mi se pare ca adultii sunt foarte atrasi de ele, intr-un mod care seamana cu dependenta. Eu n-as zice ca sunt demonice, ci ca inglobeaza tehnici de manipulare (o fi acelasi lucru, in alta acceptiune).

    RăspundețiȘtergere
  5. Of, cu povestile am si eu ce am. Lasandu-le la o parte pe cele mentionate de tine, mai sunt o gramada din care se poate totusi alege ceva. Problema apare insa cu re-editarile - mai nou toate povestile sunt ciuntite, prescurtate, schimbate, de mi se si face greata. Am o provizie buna de certi "de pe vremea mea", am alta provizie de la anticariate, si o sa incep sa le bat din nou. Cat mai pot gasi povesti-povesti, chit ca n-au poze si desene.
    A, si mie-mi place Harry Potter. Mult. Cartile. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Harry Potter nu a creat isterie din cauza filmelor, ci din cauza cartilor :) Si nu este vorba despre tehnici de manipulare, ci despre pur talent. Rowling are o tehnica extraordinara de a povesti, de a detalia, de a te introduce complet in lumea pe care o descrie incat uiti sa mai lasi cartea din mana.
    Dar parerea mea este ca nu sunt niste carti pentru copii, din doua motive:
    1. sunt o varza completa de mitologii, credinte, creaturi fantastice, superstitii etc, pe care copiii ar trebui intai sa le cunoasca si sa le inteleaga separat, in contextul lor.
    2. atmosfera (in ultimele carti cel putin) este mult prea intunecata si apasatoare si este nevoie de o maturitate de gandire pentru a intelege cu adevarat trairile personajului.
    Desi nu aduce nici o inovatie filosofica (subiectul este clasica lupta intre bine si rau, alegerea intre calea cea dreapta si tentatia caii gresite / usoare), povestea este cu adevarat captivanta.

    Vivi

    PS: Recomand varianta originala (in ENGLEZA) si in format audio book, citita de Jim Dale.

    RăspundețiȘtergere
  7. Deci da :)
    Acum vreun an a fost o discuţie foarte aprinsă pe dc despre asta. Evident,multe păreri pentru poveşti, că deh, copilul tre' să înveţe...

    Aia cu fluierul este absolut îngrozitoare, majoritatea cărţilor de poveşti primite sunt oribile şi ne uităm pe poze şi inventăm...

    RăspundețiȘtergere
  8. Ai fi surprinsa sa afli ca versiunile povestilor fratilor Grimm si Christian Andersen pe care le putem gasi pe piata sunt muuuuult indulcite. Versiunile originale nu au nicio legatura cu povestile pentru copii. Abunda in violenta, sex (da, Frumoasa Adormita este violata nu sarutata in povestea originala s.a.m.d) si vicii.
    Asta cu Barba Albastra e o nimica toata pe langa versiunile originale ale povestilor.
    Gandeste-te numai la Scufita Rosie de exemplu: se descrie in amanunt cum vanatorul despica lupul de viu. Cel putin eu asa am citit-o. Acum din cate am vazut s-a renuntat la multe detalii sangeroase.

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu zic ca depinde foarte mult si de varsta copilului.Am citit Fetita cu chibrituri cand aveam vreo 9 ani, am plans de a sarit bluza de pe mine, dar mi-a placut. Cand mai faceam mofturi la masa tata imi spunea mereu ca exista copii saraci care n-au ce manca si care s-ar bucura tare sa fie in locul meu, si eu nu intelegeam. Cand am citit fetita cu chibrituri am inteles.
    Capra cu trei iezi nu m-a infricosat defel, am crescut la tara unde dihorul ne mai manca puii, mieii erau taiati de Paste (asta da cruzime!), porcul de Craciun, asa ca povestea iezilor neascultatori mancati de lup mi se parea logica.
    Alba ca Zapada (zau daca stiam ca e violata in povestea originala), Hansel si Gretel si Cenusareasa nu-mi placeau, aici nu ma speria deloc mama vitrega (ok e vitrega, e rea, treaba ei), dar ma intrebam continuu ce mama-dracului pazeste tatal in toate povestile de nu-si apara copii.
    Scufita Rosie iarasi nu m-a speriat, totusi nu intelegeam cum de o scoate pe bunica vie din lup, cum de amnacat-o lupul fara s-o mestece:D, etc
    Povestile mele preferate erau Croitorasul cel Viteaz si Muzicantii din Bremen.
    O sa caut Fluierasul din Hamelin, din cate stiu e o legenda germana, mie mi-a placut mult.
    Deci, merg pe povesti adecvate varstei, la un moment dat copilul va trebui sa invete ca lumea nu e nici alba, nici neagra ci un amestec.
    Acum sa va vad ce ziceti de povestile din manuale. Stiu ca la Moartea Caprioarei si la Gandecelul plangea toata clasa, Puiul, or mai fi prin cartile de literatura si acum?

    RăspundețiȘtergere
  10. Cat despre Harry Potter am vazut 2 filme, mi-au placut, si am citit o singura carte, dar mi-a placut foarte mult. Recunosc ca am citit-o in engleza ca sa mai invat cate ceva, poate in romana n-as fi citit-o mi-as fi gasit ceva adecvat varstei:D

    RăspundețiȘtergere
  11. Andra_Bell, pe mine "Puiul" m-a deprimat iar la "Gandecelul" nu rezist nici acum....
    Poate suna stupid, dar asa este.

    RăspundețiȘtergere
  12. Chiar ieri imi povestea Andreea ce jale era la ea in clasa la Puiul si ca ii era imposibil sa citeasca Gandacelul. Eu tin minte ca in clasa a cincea Puiul a fost subiectul de teza, si acum sunt in continuare amandoua in manualul de clasa a cincea. Ceea ce imi aduce aminte si de Black Beauty. Ingrozitor.
    Nu stiu, cred ca pregatirea pentru viata care nu e chiar roz se face prin educatie, nu prin povesti despre animale moarte sau chinuite. Ca daca rasfeti copilul fara limita, o povestire n-o sa-l faca sa-si dea seama ca n-o sa primeasca toate viata tot ce vrea.

    RăspundețiȘtergere
  13. Da' ce-a patit Black Beauty?
    Elena Farago are poezii mai frumoase decat Gandacelul, iar Puiul cred ca este scrisa de un scriitor minor (aoleu, nu stiu cine e si am avut-o si eu la teza:) Sa le scoata dom'le!
    Ca si pe Toma Alimos in a carui balada e unu' care fuge cu matele p-afara, mie si de Ana a lui Manole mi-era o mila....

    RăspundețiȘtergere