duminică, 1 februarie 2009

Istoria se repeta

Cum nu noi am inventat roata si cosmeticele nici atat, m-am gandit sa aruncam o privire nu pe istoria generala a cosmeticelor, interesanta de altfel dar cam lunga (are cel putin 5000 de ani), ci pe ingredientele nocive pe care le-au utilizat oamenii de-a lungul timpului pentru a se face mai frumosi (sau mai urati, in cazul celor din timpul Renasterii - parerea mea). O sa vedeti ca dupa 5000 de ani inca nu ne-am lamurit ca nu e bine ce facem si ne incapatanam sa folosim aceleasi produse nocive.

Exista convingerea ca produsele cosmetice folosite in antichitate sunt naturale si in consecinta numai bune de utilizat. Este adevarat ca, neavand cunoastintele necesare sa faca supele de chimicale pe care le facem noi acum, oamenii foloseau ingrediente naturale, numai ca se nimereau printre ele si elemente gen plumb si mercur, care sunt pentru organism la fel de bune ca otrava.

Egiptenii nu au fost numai primii care au popularizat berea (pentru care ii iubim), ci si cosmeticele. Gama pe care o utilizau era cam la fel de extinsa ca cea pe care o folosim noi astazi: aveau creme (exfoliante si chiar epilatoare!), demachiante, parfumuri, machiaj pentru fata, buze, ochi, vopsea de par si de unghii. Foarte popular era machiajul de culoare neagra al ochilor, pe baza de kohl. Kohl-ul asta, folosit de altfel si acum in multe creioane dermatografe, este de fapt plumb (ca cifra, kohl-ul contine de obicei peste 50% sulfit de plumb). Kohl-ul este interzis in Statele Unite, unde Departamentul de Stat pentru Sanatate ne recomanda sa citim lista de ingrediente ale produselor cosmetice in cautare de coloranti, iar daca nu este trecut nici unul sa nu folosim produsul.
Expunerea la plumb poate afecta serios copiii, dar si adultii, provocand anemie, probleme cu rinichii si, in cantitati mari, probleme neurologice, coma si chiar deces. Expunerea repetata la plumb, chiar si in cantitati mici, duce la probleme comportamentale si de invatare.
Kohl-ul este inca popular in tarile arabe, India, Africa, asa ca verificati neaparat produsele provenite de acolo.

O perioada in care oamenii isi puneau chestii care mai de care mai dubioase pe ei a fost Renasterea. Stiti fetele acelea albe, buze si obraji rosii si peruci pudrate? Contineau cantitati industriale de plumb, mercur si uneori arsenic. Femeile de la mijlocul mileniului 2 aveau o pasiune pentru lapte, oua si paine ca ingrediente cosmetice (multe copiate de la romani), insa acestea se foloseau ca produse de ingrijire. Pentru machiaj se foloseau produse compacte, asemenatoare cu vopselurile (se spunea ca femeile isi folosesc pielea de parca ar fi canvas), care nu lasau sa se vada nici o bucatica "reala" de piele. Obiceiul acesta era foarte folositor pentru a acoperi urmele sifilisului de care sufereau foarte multe persoane, insa in acest fel se si transmiteau bolile venerice fara probleme.
Sublimatul (clorura) de mercur era folosit pentru albirea fetei si a altor parti vizibile ale corpului, cu efecte devastatoare pentru piele, respiratie si dinti. Un scriitor englez care a prezentat aceste obiceiuri spunea si ca oamenii erau constienti de efectele nocive ale cosmeticelor pe baza de mercur, insa continuau sa le foloseasca; va suna cunoscut?
In afara de distrugerea pielii, mercurul, chiar si in cantitati mici, provoaca probleme neurologice serioase ("brain damage" cum s-ar zice).
Folosirea cosmeticelor a atins un apogeu in aristocratia franceza, unde este bine cunoscut cum parfumul a inlocuit apa si sapunul, iar membrii Curtii isi refaceau machiajul, inclusiv rosul tipator din obraji, inainte de a se duce la culcare.

Din fericire o data cu secolul 19 industria cosmetica a inceput sa se civilizeze, iar majoritatea ingredientelor foarte toxice au fost din pacate nu eliminate, ci reduse cantitativ. Mercurul se gaseste in continuare in rimeluri, iar placenta, care este foarte periculoasa din cauza ca elibereaza hormoni in organism, face furori ca baza pentru mastile de par. Plumbul intra in compozitia unor vopseluri de par, derivatele petroliere se gasesc de exemplu in unele creme de la Avon, iar nanoparticulele in fondul de ten de la Revlon. Ce fac toate aceste ingrediente considerate foarte periculoase voi scrie pe larg in postul urmator. O parte le puteti gasi si in analiza Cosmeticele pentru bebelusi.

Din pacate cosmeticele contin in continuare zeci de ingrediente nocive, iar multe companii producatoare de genul Avon, Johnson, Revlon si chiar L'Oreal refuza sa renunte la ele, in ciuda presiunilor diferitelor organizatii si institutii. Problema e ca de fapt ar trebui sa renuntam noi la ele. Ca producator, de ce sa renunti cand e cerere?

Articol inscris in concursul Naturalist. Voteaza-l daca iti place!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu